| 1.
|
SIMB'OLIC, -Ă, simbolici, -ce, adj., ( 2, 3, 4) s.f. 1. Adj. Care constituie un simbol ( 1); care are caracter de simbol, exprimat printr-un simbol, care serveste de simbol; care nu are eficacitate sau valoare în sine, ci prin ceea ce simbolizează. 2. S.f. Ansamblu de simboluri; exprimare (a unor idei sau a unor sentimente) prin simboluri; semnificaţie simbolică ( 1); simbolistică. 3. S.f. Teorie generală asupra simbolurilor (în care noţiunile logice si raporturile dintre ele sunt înlocuite prin semne convenţionale). 4. S.f. Ramură a teologiei consacrată studiului comparativ al simbolurilor de credinţă ale diferitelor confesiuni. - Din fr. symbolique, lat. symbolicus, germ. symbolisch, Symbolik. Sursă
: DEX'98
( 36124)
- romac |
| |
| 2.
|
SIMB'OLIC adj. v. alegoric. Sursă
: Sinonime
( 209748)
- siveco |
| |
| 3.
|
simb'olic adj. m., pl. simb'olici; f. sg. simb'olică, pl. simb'olice
Sursă
: DOR
(282241)
- siveco |
| |
| 4.
|
SIMB'OLI//C ~că (~ci, ~ce) si adverbial 1) Care conţine un simbol. 2) Care este exprimat printr-un simbol. Imagine ~că. 3) Care este folosit ca simbol. 4) Care are caracter de simbol. /<fr. symbolique, germ. symbolisch, Symbolik
Sursă
: NODEX
(353450)
- siveco |
| |
|
|